Victima a murit într-un vehicul din Shandong în drum spre serviciu şi s-a dovedit că suferă de hantavirus.
Incidentul a stârnit panică în China, iar haştag-ul #hantavirus a explodat pe reţelele de socializare. Experţii au asigurat publicul că acesta nu este un virus nou şi se crede că oamenii îl iau în circumstanţe rare, spre deosebire de Covid-19, care a stârnit o pandemie.
Omul de ştiinţă suedez dr. Sumaiya Shaikh a scris pe Twitter că „#Hantavirus a apărut pentru prima dată în anii 1950 în războiul american-coreean din Coreea. Se răspândeşte de la şobolani sau şoareci dacă oamenii îşi ingerează lichidele din corp, iar transmiterea om-om este rară. Vă rugăm să nu vă panicaţi, decât dacă intenţionaţi să mâncaţi şobolani“, potrivit Mediafax.
Deşi hantavirusul este rar, acesta are o rată a decesului de 38% conform Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor.
Expunerea la urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate poate duce la transmiterea virusului, aşa cum şi muşcătura şobolanului poate fi periculoasă.
Simptomele sunt remarcabil de similare cu cele prezente la pacienţii care se luptă cu Covid-19 şi includ probleme grave cu respiraţia, tuse, dureri de cap şi febră. O persoană care s-a recuperat după ce a suferit de hantavirus a spus că simţea „o bandă strânsă în jurul pieptului şi o pernă pe faţă”.
„Nu există niciun tratament specific, vindecare sau vaccin pentru infecţia cu hantavirus”, a avertizat CDC, spunând că pacienţii au de multe ori nevoie de îngrijiri pentru a-i ajuta în perioada de suferinţă respiratorie severă.
Hantavirusul se găseşte la rozătoare precum şoarecii şi şobolanii. Oamenii pot contracta virusul venind în contact cu excremente de rozătoare infectate, urină şi salivă şi, de asemenea, poate fi răspândit extrem de rar de la persoană la persoană. Diagnosticul poate fi dificil de stabilit, deoarece simptomele precoce se aseamănă adesea cu ale altor viruşi mai populari, precum gripa.
Virusul poate duce la sindromul pulmonar Hantavirus (HPS), o afecţiune care infectează inima, plămânii şi alte organe prin slăbirea vaselor de sânge şi determinarea scurgerii acestora.
În plămâni, se produs scurgeri de sânge care inundă sacii de aer, ceea ce face dificilă respiraţia pacienţilor.
Când virusul infectează inima, se reduce capacitatea organului de a circula sânge prin organism. Acest lucru provoacă tensiunea arterială scăzută în mod critic şi o lipsă de oxigen în întregul corp, ceea ce poate duce rapid la insuficienţa şi moartea organului. Virusul este fatal între 35 şi 50% din cazuri.